Filme sau viata reala

ieri in timp ce ma uitam la un film de la televizor am facut o observatie personala destul de simpla:
intr-un moment cand un personaj din film in urma a mai multor evenimente ramasese "mut" privind un alt personaj,am simtit ce ar simti acel personaj daca ar fi real,am simtit de fapt ceea ce voia sa redea regizorul prin actiunea de"mut" a acelui personaj.
in viata reala poti simti empatie in anumite situatii dar am observat ca pot mai usor privind,intelegand o situatie la televizor.bineanteles ca intrebarea a venit...de ce?care e diferenta intre viata reala si filme bineanteles ca stiti.dar de ce intr-o situatie reala obtin empatie mai greu sau inteleg mai greu,ce anume din mine ingreuneaza aceste aptitudini?
eu am gasit propriul raspuns si sunt curioasa de ce in fata unui televizor voi a-ti plans,ras,etc dar in fata unui om sau unei situatii reale nu?
dezavantajul tau in fata unui televizor e ca el nu poate empatiza cu tine,deci avantajul vietii reale e ca un alt om poate empatiza in acelasi timp cu tine,deci te poti imbogatii inmiit.
cand eram adolescenta ma revoltau intotdeauna oamenii care stateau toata ziulica in fata televizorul si imi ziceam ca viata reala e mult mai interesanta decat un film,ca informatia o poti avea mult mai complecta traindu-ti viata printre oameni nu in fata unui televizor,dar negandind acestea normal ca acei oameni prefera o informatie,poveste oferita de-a gata in cateva ore sau minute si nu ceea ce le ofera viata sa descopere prin propria experienta si trairi.